„De ce-ați venit aici, ce vreți să schimbați?” „Vrem să schimbăm totul!”

Ianuarie 19, 2012 at 11:36 pm (Autoritarism, Guvernul B-B, politica, Puterea, Romania) (, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , )

ARTICOLUL 16 DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI: Nimeni nu este mai presus de lege!

Ianuarie 2012

– De ce-ați venit aici, ce vreți să schimbați?

– Vrem să schimbăm totul!

Poporul prost nu mai vrea băieți deștepți!

România-i țara noastră, nu o marfă-n mâna voastră! 

Avem dreptul la putere! 

Libertate – dreptul nostru!

Sănătate – dreptul nostru!

Educație – dreptul nostru!

Protest – dreptul nostru!  

Respect și demnitate!

Trăiți bine???  

Băsescu – ales de 7 ani: spui că în țară s-a furat? Unde ai fost? Ai fost plecat?

Ocupați România!

România își dorește copiii acasă! 

Pentru că avem o datorie față de cei ce s-au stins în 89! 

Vrem guvernanți care urmăresc și interesele noastre, nu numai ale lor! 

Băsescu, noi nu am ales guvernul tău corupt! Dă-ne înapoi parlamentul! 

Să fie judecat precum Ceaușescu! 

Băsescu, nu te mai vrem președinte! 

Jos cu paraziții statului! 

Udrea, nu uita, suntem și împotriva ta! 

Vă rugăm să ne scuzați, nu producem cât furați! 

Opriți istoria, cobor la prima! 

Mahalaua ineptă spune: Vox Populi, Vox Dei! 

Niște mișei! 

De astăzi nu mai dăm înapoi, Eminescu e cu noi!  

Să scoatem cultura din dubă!  

Urgență națională: salvați România! 

Suntem loviți de Băsescu! Să vină SMURD să ne salveze! 

Băsescu nu mai are nevoie de SMURD! Noi avem! 

Băsescu, demisia! 

Salvați Roșia Montană! 

Vrem ca 80 să rămână egal cu 80. 

Ne vrem țara și viața înapoi! 

Ieșiți din casă dacă vă pasă!

Oameni buni, fără pietre, fără violență, fără șefi de galerie, doar cu CETĂȚENI! 

Băsescu – Status: Invisible to everyone. 

– V-a îndemnat cineva să veniți aici și să strigați sloganuri? (reporter RTV)

– Da, m-a îndemnat: conștiința mea!

– Și ce cereți?

– Plecarea de la putere a unui regim criminal!

Nu poate fi urmat un conducător care își disprețuiește cetățenii, care nu urmărește decât îmbogățirea lui și a camarilei sale! 

– Spuneți că ați ieșit pentru libertate?

– Eu cred în continuare că libertatea ne-am câștigat-o în decembrie 89. Acum am ieșit pentru demnitate! (tânără profesoară, declarație tv)

Ceaușescu = Băsescu! 

Treziți-vă, români! 

Părinții noștri au făcut revoluția din decembrie. Ce au câștigat ei am pierdut noi! 

Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă, până nu vom câștiga demnitatea noastră!

Jos dictatura! 

Rușine, rușine, rușine să vă fie! 

Să trăim bine, Băse fără tine!

Băsescu egal Bercea Mondial! 

Ieși afară, javră ordinară! 

PDL = PCR!

Te ciuruim, găozare! 

Veniți alături de noi! Împreună suntem puternici! 

Nu tăcem din gură, asta-i dictatură! 

Jos mafia PDL! 

Au distrus țara! 

S-au îmbogățit peste măsură, nu mai au limite! Și nouă ne-au tăiat pensiile și salariile!

Lumea n-a ieșit pentru Arafat, a ieșit pentru că nu mai poate să suporte! 

Art. 54 din Constituție: Fidelitatea față de țară! Ați jurat strîmb! Demisia!

PDL – DU-TE!

UDMR – MAI LASĂ-NE!

PSD – STÂNGA UNDE E?

PNL – DREAPTA UNDE E?

CIUMPALACII ANALIZEAZĂ: DACĂ MERITAȚI, VOTEAZĂ!  

NU politicii fără caracter!

Singura rezolvare: să redea țării tot ce au luat!

Cu demnitate, la anticipate!

Toată clasa politică trebuie schimbată!

Ne vrem țara înapoi! 

Nu suntem manipulați, suntem săraci! 

Avertisment către FMI: dacă explodează mămăliga, ciuciu banii înapoi! 

Singura rezolvare: Demisia! În primul rând Băsescu!

Clasa politică securistă comunistă!

Jos Partidul Unic al Corupției! 

Unde sunt banii noștri? 

Noi prostimea, inculții, dobitocii, viermii, te-am ales – acum tot noi îți cerem să pleci cu toată clica ta!

Jos Băsescu!

Ne asumăm răspunderea!

Poporul!!!! 

Anticipate, nu comasate! 

V-am votat, ne-ați înșelat!

Băsescu scufundă România în haos!

Dreptul la viață, muncă, sănătate, învățământ!

PDL egal corupție, hoție, minciună, sărăcie, dictatură!

Mizerabilii care protestează în Piața Universității au autorizație de la Fuhrer?

Libertate, solidaritate, demnitate! 

Noi nu stăm în gazdă, asta-i țara noastră!

În țara în care a murit dreptatea!

Asta nu e justiție! 

1989 – Revoluție, 2012 – Evoluție!

Respect pentru viață! Respect pentru oameni!

Veniți cu noi ca-n 22!

Jos Băsescu! Jos tiranul!

Hoții! Hoții! Hoții!

Jos labele de pe România!

Emil Boc și gașca lui, rușinea Ardealului!

Vrem schimbare! Jos Guvernul cu toată clica lui!

Ajunge cât ne-ați furat!

Pasivitate = complicitate!

Ciumpalaci din toată țara, uniți-vă!

Ajunge! Ne-am săturat! Până aici!

Nu plecăm din țară, plecați voi afară!

O altă clasă politică!

Ultima soluție, înc-o revoluție!

Mai bine haimana decât trădător, mai bine ciumpalac decât dictator!

Pe tineri îi arestați, mafia o protejați!

Cinste lor, cinste lor, cinste eroilor!

Băsescu EJECT!  

Am adus vaporul, pleci?

Jos Piratul!

Jos Găozaru’! 

Iarna nu-i ca vara, nu te mai vrea țara!

Voi ne-ați umilit, noi ne-am reunit!

– Cine vreți să vină la putere?

– Oricine, numai nemernicii ăștia nu! 

Noi, tineretul, ce viitor avem?

Error 404: DEMOCRACY NOT FOUND!

Libertate, nu profit!

Unitate națională!

Statul suntem noi!  

N-aveți dreptul la corupție! 

Pentru dreptate și onoare nu trebuie aprobare!

Vrem o țară ca afară! 

Vrem președinte educat, prim ministru competent! 

EBA, tatăl tău nu vrea să vorbește cu noi!

Udrea = rochie de 700 milioane, poporul moare de foame!  

Unde sunt românii?

Câinele de pază al sufletului uman este conștiința!  

Jos Băsescu! Jos PDL! Jos Dictatura!

Nu vă fie frică, și Băsescu pică!

Baia de mulțime îți va face bine!  

UNPR este sluga PDL!

Jos mafia PDL! Țara să-i judece! Vrem să muncim, nu să cerșim!

Protestăm împotriva celui mai corupt partid care ne conduce, protestăm împotriva celui mai abuziv guvern, care sfidează ceea ce am câștigat la revoluție! 

Noi vrem respect!  

Plecați, plecați, și țara o lăsați!

PDL, nu uita, România nu-i a ta!

Băsescu dăunează grav sănătății! 

Piața e a tuturor! 

Rușine jandarmilor din București!

Domnule jandarm, sunt aci pentru un viitor mai bun al copilului tău!

Regimul Băsescu e mai devastator ca războiul mondial!

Dacă vinzi sticlele goale, umpli țara de parale!

Voi vă vreți remaniați, noi vă vrem plecați!

Cea mai importantă revendicare a noastră: românii să fie ascultați!

București, nu ceda, Aradu-i de partea ta!

Târgu-Mureș solidar cu Bucureștiul!

Vasluienii strigă că Băsescu pică!

Flutur, nu uita, Bucovina nu-i a ta!

Studenții din Constanța își vor țara înapoi!

Minerii și Valea și-au pierdut răbdarea!

Tulcea e cu voi! Băsescu nu-i cu noi! Jos!  

Legea lustrației!

Împreună 2012: sfârșitul lumii LOR! 

România: raiul hoților, iadul locuitorilor!

Jos Satana!

Jos comuniștii!

Jos taxa auto!

România nu e săracă, România e furată!

Nu mai vrem bătaie de joc, minciună, frică, manipulare, legi de pe o zi pe alta!  

Nu vrem să fim o națiune de sclavi!

Un guvern de mafioți ne-a furat banii la toți! 

În decembrie 2011 guvernul PDL a făcut deficit bugetar cât pentru 4 luni!

CARMEN AXENIE – PDL 

”Populația dă dovadă de o lipsă totală de cultură.” 

SEVER VOINESCU – PDL . Niște nevrotici. 

”Politicienii pot vindeca sau pot agrava nevrozele unei societăți, mai ales când e vorba de nevroze provocate chiar de ei! PDL răspunde pozitiv oricărei propuneri serioase de dialog, în sensul însănătoșirii națiunii noastre.” 

GHEORGHE DAVIDESCU – PDL  – PREFECT DE ARGEȘ 

”Golani și derbedei!”  

GHEORGHE ALBU – PDL 

”Fanatici și hoți!”   

THEODOR BACONSCHI – PDL

”Alegerea spre bine o va face România vrednică, nu mahalaua violentă și ineptă!

MIHAI AXINTE – PDL

”Deci, toți boii de pe facebook, ați înțeles, dobitocilor, împotriva a ce ați dat like?”     

IULIAN URBAN – PDL  

”Viermi care își merită soarta!”

GIGI BECALI – EUROPARLAMENTAR

„Sunt scârbit că oameni din galeria Stelei au ieșit în stradă pentru a lua apărarea unui arab. Chiar dacă a greșit Băsescu n-ai cum să iei apărarea unui arab.”

LIDER PDL, DECLARAȚIE PENTRU GÂNDUL

„Până la urmă ce să faci?! Nu poți să-ți dai demisia pentru niște ciumpalaci!” 


Anunțuri

Legătură permanentă Lasă un comentariu

România coruptă

Decembrie 6, 2009 at 2:32 pm (Autoritarism, Preşedintele României, Rinocerii, Romania) (, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , )

Oficial, cea mai coruptă ţară din Europa este România, după 5 ani de mandat Băsescu.

Şi între aceşti ani, 2009 a fost, de departe, cel mai tulbure.

Un an de tensiuni şi scandaluri, un an de guvernare Băsescu  – Boc împotriva oamenilor, un an în care, prin măsurile luate de guvernul Boc – Băsescu sute de mii de cetăţeni români şi-au văzut afectat dreptul (garantat de Constituţie) la o viaţă mai bună!

Anul de guvernare PDL este cel care va hotărî felul în care vor vota toţi aceşti români.

Un vot umbrit de câteva întrebări. Şi totuşi… Pentru tot ceea ce a făcut Traian Băsescu, pentru tot ceea ce este Traian Băsescu, nu există decât un singur vot posibil: împotriva lui.

Pentru că a fost un nomenclaturist în guvernul Ceauşescu (secretar de stat în Ministerul Transporturilor), şi acum se pretinde a fi lider anticomunist!

Pentru că în decembrie 1989, atunci când în Timişoara, în Cluj, în Bucureşti mureau oameni pe străzi, împuşcaţi cu sânge rece pentru că voiau libertate, Traian Băsescu era şef de misiune Navrom la Anvers. Numai idoţii nu ştiu care era statutul unui şef de misiune externă în perioada lui Ceauşescu!

Pentru că au fost difuzate recent în media dovezile faptului că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea. România este reprezentată în lume de un preşedinte care a minţit când şi-a depus jurământul faţă de ţară!

Pentru că prin toate măsurile luate în anul 2009, guvernul Boc (marioneta lui Băsescu) a izbit în zeci de mii de oameni, deşi avea obligaţia constituţională să-i apere şi să le facă viaţa măcar un pic mai bună.

Pentru că nu trăim bine! Ei trăiesc bine!

Pentru că ne-am săturat de scandaluri şi distrugere, iar acest om nu ştie altceva! Niciodată, de când a intrat în politică, n-a făcut altceva decât să dezbine şi să distrugă. Traian Băsescu nu ştie să construiască. N-a dovedit-o niciodată prin nimic.

Pentru că vrem un guvern care, cu un prim-ministru civilizat şi echilibrat în frunte, să pună capăt haosului din România şi să înceapă să construiască!

Doar imbecilii, securiştii şi ticăloşii mai pot vota astăzi cu Traian Băsescu. Nimeni dintre cunoscuţii noştri nu se regăseşte în vreuna dintre aceste categorii. Nu putem vota decât împotriva lui Băsescu!

Pentru tot răul făcut României şi românilor în toţi aceşti ani! 

Legătură permanentă Lasă un comentariu

Arhanghelii anticomunişti

Decembrie 1, 2009 at 11:31 pm (Prosti sub clar de luna, Puterea, Rinocerii) (, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , )

Haideţi cu mic cu mare/ Cu coase cu topoare/ Să caftim comunişti/ În Piaţa Operei Timişoarei

Cam aşa au sunat îndemnele mobilizatoare care au circulat azi pe Twitter & altele.

Proclamaţia de la Timişoara nu-i a voastră!” scria pe pancartele „spontan” apărute în Piaţa Operei.

O fi a lui Traian Băsescu, şef de misiune Navrom la Anvers în Decembrie 1989, când pe străzile Timişoarei mureau oameni împuşcaţi de forţele represive ale dictaturii!

Acelaşi Băsescu care a condamnat comunismul, şi după ce a guvernat bine-mersi cu „comuniştii din PSD”, acum vrea să apere poporul român de întoarcerea spre „roşu”!

Da’ cum o fi devenit brusc „roşu” PSD-ul după ce nu i-a mai asigurat majoritatea PDL-ului? Să fie ca în zicala aia, cine nu-i cu mine e împotriva mea?

Şi o întrebare pentru timişorenii oneşti: oare de ce nu s-a înlocuit mesh-ul jalnic „Ciuhandu şi Ostaficiuc votează Băsescu” cu un alt mesh din care apărătorii „oraşului sfânt pângărit de urmaşii comuniştilor” să-şi amintească un fapt pe care se fac a-l uita: Constantin Ostaficiuc, preşedinte PDL Timiş, este un informator dovedit al Securităţii, aşa cum a dezvăluit chiar colegul lui timişorean Dorel Borza nu cu mult timp în urmă?

Aşa că, mai uşor cu anticomunismul, stimaţi agenţi portocalii!

Sau cum a declarat  Crin Antonescu: „Dacă Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara s-ar aplica astăzi, nu dl Geoană i-ar cădea victimă, şi nici eu, ci Traian Băsescu, membru al nomenclaturii comuniste!

Update: Aflăm de la ştiri:  Braşovul s-a ridicat în semn de solidaritate cu manifestanţii din Timişoara! Piaţa Universităţii din Bucureşti a fost ocupată întru aceeaşi solidaritate! Să privim la tv, în aşteptarea momentului în care-l vom vedea pe Traian Băsescu pe tanc, ca un arhanghel portocaliu al dreptăţii, purtător suprem al stindardului anticomunist, scandând către mulţimile româneşti în delir: „Ultima soluţie, înc-o revoluţie!”

Mai e o singură speranţă pentru alegerile astea: că numărul rinocerilor veniţi să voteze nu-l va depăşi pe cel al românilor drepţi, inteligenţi, de bun simţ!

Legătură permanentă Lasă un comentariu

Adevărul despre drama din familia lui Crin Antonescu

Noiembrie 16, 2009 at 9:17 pm (Preşedintele României) (, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , )

Corina Drăgotescu a scris acest text pentru Impact News, după incidentul din timpul dezbaterii Băsescu-Antonescu, de la Cluj, când preşedintele a făcut o referire transparentă la tragedia din familia liderului liberal:

“De obicei nu scriu despre viaţa privată a politicienilor, dar ultimul atac la adresa lui Crin Antonescu mi se pare inacceptabil. Băsescu i-a reproşat, indirect, moartea primei soţii a liderului PNL, Aurelia. Prima soţie a lui Crin Antonescu s-a sinucis, în 2004, dupa ce a aflat că are cancer generalizat, pornit de la un cancer ovarian. Nu mai suporta durerile şi-l întreba pe Dumnezeu de ce i-a dat-o pe cea mică, pe fetiţa pe care nu avea s-o vadă crescând niciodată.

În 1995, primul copil al soţilor Antonescu a murit. Câţiva ani, Crin şi Aurelia au încercat să facă al doilea copil. Nimeni nu ştia că ea are cancer ovarian, pentru că nimeni nu i-a făcut analizele specifice. A reuşit, după multe tratamente, să rămână însărcinată şi, în 2001, a născut fetiţa, pe Irina. La câteva luni a aflat că are un cancer care i-a cuprins tot organismul, pentru că dintre toate formele, cancerul ovarian este cel mai parşiv şi loveşte pe tăcute.

A urmat perioada de citostatice, timp în care Crin Antonescu cu o mână legăna copilul mic, cu cealalta îşi mângâia nevasta aflată în nişte chinuri groaznice.

În 2004, Aurelia nu a mai suportat morfina şi durerile pe care ţi le dau atât tratamentul îndelungat, cât şi un organism cuprins de boală. Într-o noapte, la ora 4, s-a aruncat de la balcon.

Asta este povestea primei soţii a lui Crin Antonescu, iar acesta a fost devastat de durere ani de zile.

Am simţit nevoia să o scriu pentru că, pe vremea când eram în plin tratament de cancer, domnul Băsescu a fost la fel de cinic şi cu mine. Numai că eu am supravieţuit.”

(sursa: blogul lui Vlad Petreanu, 15.11.2009)

Crin si Irina Antonescu

Din transcriptul întâlnirii de la Cluj:

Traian Băsescu: „Decenţa ar trebui să vă spună că un bărbat care are 3 femei în casă respectă femeia. Sunt un bărbat căruia nu i s-a întâmplat nici un incident dramatic, în care să-şi lase soţia singură, şi să ajungă în situaţii dificile.”

Dramatic este că un astfel de specimen a ajuns să conducă România! Să ataci fără scrupule un om care a trecut printr-o astfel de dramă, să îndrăzneşti să sugerezi că ar fi responsabil pentru ce i s-a întâmplat, pur şi simplu depăşeşte orice limită! În întâlnirea de la Cluj, Traian Băsescu a lăsat să i se vadă adevăratul chip! Această fiinţă nu are inimă, nu are suflet, nu are Dumnezeu!

Legătură permanentă Lasă un comentariu

Moartea unui torţionar – Grigore Cartianu despre ‘patriotul’ Pleşiţă

Octombrie 1, 2009 at 11:25 pm (Romania) (, , , , , , , , , , , )

Un articol tulburător scris de Grigore Cartianu, publicat în Adevărul din 1.10.2009

Moartea unui torţionar

Despre morţi, numai de bine? Poate aşa, în general, dar nu în cazul unor mari nemernici. Nu aşteptaţi să vărs vreo lacrimă pe mormântul lui Pleşiţă! Dispariţia sa poate provoca regrete doar printre torţionarii securişti.

Pesemne că unii dintre aceştia chiar l-au admirat, poate l-au luat şi de model pentru eficacitatea metodelor sale. Şi pentru lipsa de omenie.

Şi totuşi, există un mare regret care însoţeşte dispariţia lui Pleşiţă: faptul că ilustrul ticălos n-a dat socoteală pentru răul făcut speciei umane. Pentru oasele rupte în anii terorii staliniste. Pentru ‘reacţionarii burgheji’ vânaţi prin munţi. Pentru atentatele puse la cale împotriva disidenţilor anticomunişti. Pentru tovărăşia cu un mare asasin al secolului XX: Carlos Sacalul.

Nicolae Pleşiţă s-a dus, dar a lăsat pe această lume – aşa strâmbă cum e ea – urma apăsată a unui scelerat. Unul care până în ultima clipă a vieţii sale s-a mândrit cu crimele comise. Şi care n-a dat nici un semn că ar avea remuşcări. Nu a cerut iertare victimelor sale. Nu a regretat. Nu s-a căit. Nu s-a spovedit. Atât să fi spus: ‘Imi pare rău’. Dar n-a făcut-o. Ba, dimpotrivă, ultimele sale apariţii televizate – la OTV, unde altundeva? – ni l-au arătat la fel de rău, de cinic si de inuman ca pe vremea puterii sale absurde. ‘Vai, săracele victime!’ îi căina el, ironic, pe cei trimişi la moarte. Şi vorbea despre faptele sale – ‘două-trei crime şi câteva corecţii corporale’ – ca despre o gospodină care, pentru a-i ieşi ciorba bună, taie doi-trei pui şi curăţă câteva cepe.

Trecerea lui Pleşiţă prin această lume a adus multă suferinţă, dar şi o mare ruşine acestui neam: aceea de a fi produs un personaj atat de abject. Un personaj încărcat cu onoruri în timpul comunismului, recompensat cu o pensie uriaşă după prăbuşirea lui Ceauşescu şi îngrijit ca un erou de război în ultimele luni ale vieţii sale. Totul, pe banii poporului căruia i-a rupt oasele.

Măcar avem o certitudine: aceea că Pleşiţă a plecat direct în Iad. Oamenii buni, cei destinaţi Raiului, nu-l vor mai întâlni niciodată! Noroc că pe lumea cealaltă e mai multă justiţie decât pe pământ.

Legătură permanentă Lasă un comentariu

Grevă în învăţământ

Aprilie 30, 2009 at 6:18 pm (Guvernul B-B) (, , , , , , , , , , , , , , , , , , , )

Minciuna stă cu Guvernul B&B la masă. În România, legile sunt făcute pentru a nu fi respectate, iar de promisiunile electorale chiar nu mai are sens să ne amintim. Sau poate are sens, având în vedere că vin alte alegeri şi urmează alte promisiuni, din care vom primi iar mesaje încurajatoare: să votăm bine, să trăim bine!

Uluitor nu este că Guvernul României nu respectă legile (nu, chiar nu e, a devenit un fapt banal). Uluitoare este ipocrizia oficială de a continua să afirmi că „în România educaţia este o prioritate naţională”!

Pe la orele 16,30, în direct la Antena 3, emisiunea „La ordinea zilei”, doamna ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Ridzi, povestea cu multă seriozitate despre faptul că „trebuie să investim în tineri”, omiţând să precizeze cum face acest lucru Guvernul Boc-Băsescu, câtă vreme lovind în Educaţie loveşte exact în copii şi tineri. Întrebată de dra Dana Grecu, moderatorul emisiunii, de ce a fost izbit Ministerul Educaţiei şi nu altele (cum ar fi cele nou înfiinţate), dna ministru Ridzi a produs un alt răspuns memorabil: „Trebuie să privim Ministerul Turismului ca pe un minister care va genera plusvaloare”!

Ne-am liniştit! Copiii, tinerii ce vor fi afectaţi de pierderea banilor destinaţi Educaţiei, NU sunt văzuţi drept generatori de plusvaloare în viitor, de către eminenţii guvernanţi ai acestei ţări! Şi chiar s-ar putea să aibă dreptate guvernanţii români: sătui de un stat profund corupt şi o societate bolnavă, tinerii de valoare nu vor genera plusvaloare în viitor, pur şi simplu pentru că vor căuta soluţii să părăsească România! Aici vor rămâne amatorii de mici, manele şi stadioane. Dar probabil că acesta este şi scopul pentru care Guvernul României refuză să acţioneze pentru ca Educaţia să fie CU ADEVĂRAT o prioritate naţională!

Cât priveşte apelul la solidaritate pe timp de criză, lansat de dna ministru Ridzi şi de toţi membrii Guvernului Boc, răspunsul dat de dra Dana Grecu l-am putea da cu toţii: „solidaritate cu cine? Cu un guvern care nu ne dă nimic?” În sensul că nu îşi respectă obligaţiile constituţionale de a administra o ţară întâi de toate pentru mai binele cetăţenilor ei! Solidaritatea asta trebuie s-o arătăm doar noi, cetăţenii obişnuiţi, oamenii simpli, cei care n-am făcut saci de bani în afaceri cu Statul, n-am făcut sute de milioane de euro în afaceri cu asfalt ori borduri ori autostrăzi inexistente? N-ar fi cazul ca guvernanţii României şi preşedintele acesteia să explice mai clar românilor de ce doar ei, cetăţenii obişnuiţi, trebuie să fie „solidari” şi să accepte să trăiască o viaţă grea, în timp ce clasa politică, guvernanţii, afaceriştii, băieţii deştepţi continuă să trăiască o viaţă de lux, să-şi urmărească şi protejeze în continuare interesele lor, în dauna intereselor unei Naţiuni?

Păi dacă solidaritatea e pentru proşti, şi e criză, o soluţie ar fi, domnilor Băsescu-Boc, să luaţi bani de la Ministerul Turismului, de la tichetele de vacanţă de care românii se pot lipsi în timp de criză, şi să-i returnaţi Educaţiei de la care i-aţi luat cu japca (oficial, „rectificare bugetară”), luând exemplu de la Preşedintele Barack Obama care a acordat, în plină criză, Învăţământului şi Cercetării 3 procente din PIB (PIB al SUA, nu al României!), afirmând că e vorba de cea mai mare investiţie făcută vreodată pentru viitorul generaţiilor de mâine!

P.S. Oare cum sună cuvintele astea, „investiţie pentru viitorul generaţiilor de mâine”, între două şpriţuri-blitz?… Păi, cum să sune? Bine, dacă pică vreun comision, vreo şpagă, ceva! Cine să-şi piardă timpul cu investiţii din care nu pică nimic?!

Legătură permanentă Lasă un comentariu

Viitorul e prea departe? – o expertiză memorabilă a scriitorului Dinu Flămând

Martie 27, 2009 at 10:33 pm (Guvernul mondial) (, , , , , , , , , , , , , , , , )

Viitorul e prea departe?

Se ştie că urmează o lungă traversare a deşertului din pricina principalului viciu al lumii moderne: faptul că nu o interesează viitorul lung. E oare prea departe acel viitor? Aşa s-ar zice, daca e să ne luăm după egoismul viitorului scurt, singurul etalon de valorizare care funcţionează astăzi. Suntem şi beneficiarii, şi victimele victoriilor din prezent. Ai reuşitelor tehnologice, în primul rând. Ele au transformat viitorul scurt într-un prezent cu nişte rezultate excepţionale obţinute aproape peste noapte: informatica, miniaturizarea, contracţia timpului prin noile mijloace de comunicare sau atâtea noi practici medicale ce ne prelungesc efectiv viaţa. Nu am înteles că totul devenise posibil numai prin lentele acumulări ştiinţifice şi tehnologice, dar şi prin modificări lente de mentalitate din trecut. Şi că toate sunt o contracţie a viitorului lung de odinioară, fără să avem certitudinea că vom putea repeta şi mâine experienţa.

Ne-am instalat într-un soi de prezent dilatat, cu încrederea că nimic nu ne mai rezistă de acum încolo. Progresul continuu, supremaţia inteligenţei asupra materiei, euforia permanentă a competiţiei! Nu e de mirare că, într-un moment grav de panică, cel de acum, ne interesează doar să schimbam piesele uzate de la această maşină a prezentului. Ar trebui să inventăm altă maşină, cum au procedat mecanicii primitivi şi geniali care îmblânzeau fulgerul sau înghesuiau vaporii de apă cu un piston. Ceva mai mult decât o maşină – o adevărată şi nouă inteligenţă sensibilă care să ne asigure şi supravieţuirea colectivă pe termen lung. Din moment ce tot vom strânge cureaua sau chiar vom fi nevoiţi să renunţăm la atâtea automatisme ale confortului postmodern, oare de ce nu investim în viitorul de poimâine? În învăţământ, în cercetare, în ecologie, în căutarea de noi energii şi de noi tehnologii. Poate că asemenea programe ar favoriza şi apariţia unei noi paradigme sociale globale. 

Adica în ceva care să nu mai perpetueze actualele noastre dependenţe şi limite şi care să nu mai reproducă acelaşi sistem, după ce va fi fost cârpit cu miliarde garantate de aurul şi de inteligenţa viitoarelor generaţii? Cine le întreabă acum dacă sunt de acord cu ipotecile semnate de guvernul mondial, deşi nerecunoscut ca atare, al celor 20 care se vor întâlni la Londra? Până una-alta, s-a văzut că urgent este să fie salvate băncile, societaţile de asigurări, marile conglomerate industriale şi atâtea alte oficine care oricum stăteau pe palierul privilegiilor. Tot ei? Niciodată pălmaşul? Tot principalii vinovaţi de bordelul acestei cupidităţi diabolice globalizate sunt mângâiaţi şi calmaţi? Iar de îndată ce încasează ajutoarele de la guvern, scot de sub masă contractele lor de dinainte negociate şi-şi plătesc bonificaţii grase, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. 

E incredibil să vezi cât de puţină autoritate au totuşi Obama, Sarkozy, Gordon Brown, Angela Merkel şi alţi lideri politici ai lumii pe lângă propriii lor bancheri. A ajuns Congresul american să pună impozit de 90% pe primele pe care şi le varsă conducerea de la grupul de asigurări AIG. Fiindcă boşii finanţelor nu vor să renunţe la caşcavalul lor suplimentar, absolut nemeritat, mai cu seamă că statul federal a intervenit de patru ori cu fonduri proaspete ca să ţină mastodontul de asigurări pe linia de plutire. Lumea întreagă e şantajată de vechii privilegiaţi. După noi potopul, spun şi ei, ca nişte adevăraţi regi ai abuzului, imperturbabili la propria lor ilegitimitate. 

O glumă care parodia fanfaronada optimistă a propagandei comuniste era, pe vremuri, că nici viitorul nu mai este cum fusese. Iat-o devenită evidenţa faptului că nici trecutul nu va mai fi ca altădată. Înainte era un prezent cu datorii faţă de trecut. De unde şi psihologia socioculturală dominantă: respectul faţă de strămoşi, faţă de trecutul cultural, obligaţia noilor generaţii de a cunoaşte acest trecut, chiar dacă el inspiră apoi revolta şi nervozitatea celor care ridicau ancora şi plecau spre necunoscut. Acum trecutul nu se mai stochează. Insist asupra termenului „a stoca”. Opusul stocului este „fluxul”. Amândouă ne vin din filosofia dominantă a vremurilor noastre. Nimeni nu vrea să aibă marfa pe stoc, toata lumea mizează doar pe ventilaţia mărfurilor, pe fluxul continuu. De aici şi dispreţul faţă de cultura de stoc a trecutului şi incapacitatea multora de a vedea în viitor dincolo de ziua livrării imediate. 

Când oare, în ce împrejurări, în ce moment de lungă neatenţie şi de eclipsă a vigilenţei elementare s-a predat epoca noastră acestui reflex de supermarket? Unul care nu are nici măcar meritul inteligenţei practice, din moment ce asistăm la colapsul generalizat al sistemului. Un mare arhitect şi gânditor de astăzi, Paul Virilio, care a organizat recent o expoziţie de idei la o fundaţie pariziană, propune înfiinţarea unei universităţi a dezastrului. În care să fie elaborate cu toată seriozitatea scenariile ieşirii din actuala barbarie a unei lumi care adoră viteza, dar nu-şi cunoaşte ţelul. 

Dinu Flămând – Viitorul e prea departe?  Articol apărut în România Liberă, 26.03.2009

Legătură permanentă Lasă un comentariu

PDL contra VERDE

Martie 19, 2009 at 1:32 pm (PDLPSD) (, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , )

CINE E CONTRA VERDE

În Comisia de Urbanism a Camerei Deputaţilor trebuia să se discute ieri, 18 martie, Ordonanţa de Urgenţă 114/2007, prin care se interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi, indiferent de tipul de proprietate a respectivelor spaţii. Dar şefa Comisiei de Urbanism, d-na Sulfina Barbu (fost ministru al MEDIULUI!), a cerut amânarea dezbaterilor până luni, pentru a fi invitaţi din nou primari din toată ţara. Probabil va veni şi primarul Aradului, Gheorghe Falcă, finul preşedintelui Traian Băsescu, care i-a comunicat deja d-nei Sulfina Barbu că nu este de acord cu amendamentele aduse celor două ordonanţe, în prezent singurele legi ce pot opri avântul mafiei dezvoltatorilor imobiliari de a afecta iremediabil calitatea vieţii bucureştenilor, prin distrugerea în continuare a spaţiului verde şi a clădirilor de patrimoniu.

Cele două Ordonanţe care pot crea premisele recuperării unui oraş în care să mai aibă loc şi bucureştenii, nu numai afaceriştii, cu blocurile lor de zeci de etaje şi betoanele lor turnate peste pomii noştri, cele două Ordonanţe sunt: 114/2007, prin care se interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi, indiferent de tipul de proprietate al spaţiilor respective, şi 27/2008, care reduce considerabil posibilitatea derogărilor în documentaţiile de urbanism, fenomen care a produs în ultimii ani creşterea explozivă a traficului şi distrugerea a nenumărate imobile de patrimoniu.

Dar cum să fie de acord reprezentanţii PDL cu două ordonanţe ce privesc mai-binele locuitorilor marilor oraşe, când sub conducerea lor au avut loc cele mai mari defrişări – adică perioada în care la conducerea Ministerului Mediului s-a aflat Sulfina Barbu, membru de vază al PDL. În aceeaşi perioadă a aceleiaşi guvernări a fost schimbată şi legea, astfel încât parcurile au putut fi transformate în şantiere cât se poate de legal. Deşi Bucureştiul este cea mai poluată capitală a Europei. Deşi a ajuns un oraş în care pur şi simplu nu se mai poate locui. Ce contează, însă, interesele cetăţenilor, ce contează că guvernanţii au obligaţia de a proteja sănătatea şi viaţa oamenilor, şi de a garanta dreptul lor la buna locuire, la un confort citadin elementar, în Europa civilizată din care facem parte?

CINE E PRO VERDE

De cealaltă parte a „baricadei”, în acest război al cetăţenilor ce-şi apără dreptul la sănătate şi viaţă cu autorităţile ce urmăresc doar interesele lor şi ale grupurilor din care fac parte, în susţinerea cetăţenilor au vorbit şi acţionat d-na Lucia Varga, deputat PNL şi primarul sectorului 1, dl Andrei Chiliman. „Mă bucur că în această săptămână, până la o nouă rundă de discuţii, nu se va tăia nici un copac. Dezbateri au tot fost. Am impresia că mă lupt cu morile de vânt”, a declarat d-na Lucia Varga, în timp ce dl Andrei Chiliman a trimis scrisori tuturor liderilor de partid din Parlament, cerându-le sprijin pentru adoptarea în forma actuală a Ordonanţei 114/2007.

În Bucureşti ne apropiem, probabil, de cifra de 2.000.000 copaci tăiaţi în 20 de ani. O situaţie fără precedent în lumea civilizată. S-a ajuns să trăim într-un oraş pustiit, în care aerul a devenit de nerespirat, betoanele au acoperit spaţiile verzi, blocurile turn au înlocuit casele elegante ale Micului Paris de demult, disconfortul fonic, chimic, termic îmbolnăveşte bucureştenii, aceştia fiind pe primul loc în statisticile medicale ce analizează impactul acestui disconfort asupra sănătăţii locuitorilor marilor oraşe. Să mai vorbim de disconfortul citadin? În faţa realităţii că Bucureştiul afectează sănătatea locuitorilor săi, aceştia trăind cu câţiva ani mai puţin decât media celorlalte zone ale României, ce mai contează disconfortul citadin, faptul că locuitorii Bucureştiului sunt obligaţi să trăiască printre betoane şi asfalt, aproape total lipsiţi de dreptul de a trăi într-un mediu sănătos!

Dar ce importanţă au toate acestea în faţa marilor interese ale afaceriştilor, servite cu promptitudine, de 20 de ani, de către cei pe care-i alegem pentru a ne face viaţa mai bună?

Consilierii CGMB (cei care avizează pe bandă rulantă, de zeci de ani, proiecte distrugătoare pentru Bucureşti şi locuitorii lui), Primarii Capitalei (cu Videanu şi Băsescu pe primele locuri ale podiumului) care au avizat cot la cot cu consilierii CGMB aceste proiecte, guvernanţi din diferite partide (într-un final toate la fel), în acest moment având vârf de lance PDL, care acţionează împotriva dreptului bucureştenilor la spaţiu verde, la confort citadin, la sănătate, la viaţă… toţi aceştia sunt responsabili pentru dezastrul care a devenit Bucureştiul!

Legătură permanentă 1 comentariu

Pasagerii avionului US Airways au avut noroc că în SUA nu e la putere guvernul B-B

Ianuarie 16, 2009 at 7:23 pm (Guvernul B-B) (, , , , , , , , , )

Un avion US Airways cu 155 de pasageri la bord a plonjat, astăzi, în apele îngheţate ale râului Hudson. Din primele informaţii, se pare că un stol de gâşte s-au izbit de avion, câteva pătrunzând în motoare, ceea ce a dus la explozia motorului stâng, după cum declară pasagerii avionului.

Pilotul Chesley Sullenberger, împreună cu copilotul Jeff Skiles şi echipa de zbor, sunt eroii americani ai acestei zile, pentru performanţa extraordinară de a fi reuşit aterizarea forţată pe apele râului Hudson, şi a fi ajutat toţi pasagerii să iasă rapid afară din avion. Datorită acestor oameni, toţi cei 155 de pasageri sunt în viaţă, fiind afectaţi doar de răni minore ori de hipotermie.

crashed plane in river Pilot Chesley Sullenberger crashed plane and statue of liberty

Pilotul Chesley Sullenberger, în vârstă de 57 de ani, a fost pilot de lupte pe avioane F4 în Forţele Aeriene ale SUA. În prezent conduce o firmă de consultanţă pentru siguranţa zborurilor, şi pilotează curse comerciale. Datorită experienţei şi profesionalismului său, acest pilot a reuşit să aterizeze un avion pe apa râului Hudson (o cale de transport cu trafic mare) fără ca nimeni să fie rănit, fără nici o pierdere de vieţi omeneşti.

Guvernatorul David Paterson a spus: „S-a întâmplat un miracol pe râul Hudson”.

Dacă Statele Unite ale Americii ar fi fost conduse de guvernul Boc-Băsescu, probabil că pilotul Chesley Sullenberger, în vârstă de 57 de ani, ar fi fost de mult la pensie, obligat de legea pe care, în urma eşecului Ordonanţei 230, doreşte s-o impună acum Guvernul PDL -PSD.

Legătură permanentă Lasă un comentariu

Ordonanţa Ruşinii OUG 230 – Ordonanţa Guvernului InJustiţiei Sociale

Ianuarie 14, 2009 at 10:28 am (PDLPSD) (, , , , , , , , , , )

OUG 230 – cadou al Guvernului Boc PDL-PSD pentru românii care au avut naivitatea să-i voteze, dar mai ales pentru românii care au avut bunul simţ, inteligenţa ori precauţia să nu-i voteze – continuă să fie susţinută de către miniştrii coaliţiei „Parteneriatul pentru România”, cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună.

De fapt, emiterea OUG 230 şi susţinerea ei ulterioară până în pânzele albe, în indiferenţă totală faţă de semnalele venite dinspre media, dinspre jurişti, dinspre reprezentanţii sindicatelor, dinspre oameni politici ce au realizat impactul social teribil al ordonanţei, dinspre zecile de mii de oameni aparţinând unor categorii sociale lovite global de către OUG 230… toate acestea au arătat, de fapt, adevăratul chip al politicienilor care au luat puterea în noiembrie, prin votul a 36% din alegătorii români. OUG 230 a arătat dispreţul clasei politice (cu câteva excepţii) faţă de oameni, faţă de obligaţiile asumate de a servi interesele românilor şi ale României, pentru că numai dispreţul şi indiferenţa clasei politice au făcut posibil emiterea unui act de guvernare care încalcă legea, care nu respectă Constituţia, care discriminează şi suspendă drepturi, între care dreptul la folosirea propriului bun (pensia) şi dreptul la muncă (unul din drepturile fundamentale ale omului).

Pe lângă dispreţul evident pentru oameni, ce transpare din încălcarea drepturilor enumerate mai sus, Guvernul Boc nici măcar nu s-a străduit să dea o spoială de legalitate ordonanţei. Cum altfel ar putea fi interpretat faptul că în Nota de fundamentare la OUG 230 la Secţiunea a 3-a, „Impactul socio-economic al actului normativ” nu există decât spaţii goale în dreptul indicatorilor „Impactul asupra mediului de afaceri” şi „Impactul social”. Iar la Secţiunea a 4-a, „Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, pe termen scurt şi lung”, precum şi la Secţiunea a 5-a „Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare” în dreptul tuturor indicatorilor nu există decât un mare spaţiu gol! Ce importanţă au indicatori precum „Modificări ale veniturilor bugetare plus/minus”, „Modificări ale cheltuielilor bugetare plus/minus”, „Impact financiar plus/minus”, toate cu subpunctele lor? Nici o importanţă, este răspunsul Guvernului Boc prin OUG 230! Şi dacă Guvernul PDL-PSD a considerat că o ordonanţă de urgenţă, cu putere de lege, poate fi elaborată şi cu multe spaţii goale la indicatori financiari, economici, sociali importanţi, ce mai conta Secţiunea 6 „Consultări efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ”, unde spaţiul gol se poate asimila unui simbol: simbolul dispreţului faţă de oameni, simbolul aroganţei Puterii în faţa celor care i-au dat puterea, şi mai ales în faţa celor cărora, prin solicitarea şi asumarea Puterii, clasa politică are obligaţii!

Din păcate pentru români, Ordonanţa 230, unul dintre primele acte de guvernare ale noii puteri, se constituie în simbolul dispreţului clasei politice faţă de cei al căror interes al trebui să-l slujească! OUG 230 nu loveşte doar profesorii, medicii, actorii, cât baza socială a românilor cu pensii până în 1oo ron, cu care nu pot supravieţui. Lucru probabil greu de înţeles de către multimilionarii (în euro) nou-aleşi ca reprezentanţi ai poporului… Primele acte ale Puterii, şi mai ales comportarea sa, anunţă un regim autoritar.

Dar dacă poziţia PDL nu surprinde ( non-apetenţa lor pentru politici sociale, pentru politici drepte, pentru viaţa oamenilor în general fiind demonstrată de cît de bine au trăit românii obişnuiţi în ultimii ani), ceea ce produce uluire este poziţia unor membri marcanţi ai PSD, între care, la loc de „cinste”, Marian Sârbu, ministru al Muncii, sindicalist de profesie şi presupus social-democrat, devenit avocatul neaşteptat al unei ordonanţe ce loveşte exact în categorii sociale ce îşi dau votul, cu precădere, partidului de stânga ce se revendică a fi Partidul Social Democrat. Pe acelaşi podium, lângă Marian Sârbu, doamna Ecaterina Andronescu, ministru al Educaţiei, de asemenea avocat al ordonanţei ce are între efectele nedrepte şi nelegale trimiterea acasă, la jumătatea anului şcolar, a profesorilor pensionari aduşi la catedră ca urmare a situaţiei dezastruoase din învăţământul românesc – situaţie la care şi doamna Ecaterina Andronescu şi-a adus contribuţia în anii în care a condus destinele Educaţiei, România coborând în fiecare an pe scara ce măsoară performanţele sistemului educaţional în Europa şi în lume. Iar poziţiile clare împotriva ordonanţei exprimate de preşedintele fondator al PSD, dl Ion Iliescu, de Adrian Năstase, fost prim-ministru al României, precum şi de alţi oameni politici ai PSD, nu pot acoperi faptul că Partidul Social Democrat nu şi-a făcut cunoscută poziţia oficială în legătură cu această ordonanţă şi cu impactul ei negativ asupra atâtor categorii sociale, asupra atâtor zeci de mii de oameni. Domnul Mircea Geoană, preşedintele PSD, încă nu a prezentat electoratului PSD şi celorlalţi români poziţia oficială a partidului zis social-democrat. În lipsa acestei poziţii oficiale, declaraţiile de susţinere a ordonanţei făcute de miniştrii Muncii şi Educaţiei ar putea fi considerate drept adevărata poziţie oficială a PSD faţă de OUG 230. Se pare că acest lucru nu deranjează decât puţini oameni politici din acest partid.

Ordonanţa 230 este o palmă aplicat electoratului de stânga din România, şi nu numai lui. Este un act normativ care încalcă Legea supremă, Constituţia, în care se precizează (Articolul 41, aliniat 1) că „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit„.

OUG 230 încalcă prevederea legală conform căreia nici o lege nu poate fi aplicată retroactiv, împreună cu Codul Muncii, unde se precizează clar că nici o terţă parte nu poate interveni în Contractul dintre Angajat şi Angajator, modificându-i sau suspendându-i termenii contractuali. OUG 230 vine ca un tăvălug peste oameni care au un contract de muncă legal, încheiat în anumite condiţii contractuale cu angajatorii lor, condiţii între care, la data încheierii nu exista asumarea suspendării plăţii pensiei pe durata derulării contractului de muncă!

OUG 230 este discriminatorie, deoarece împiedică o anumită categorie socială, şi anume pensionarii, să beneficieze nu doar de dreptul de a munci (care nu le este îngrădit celorlalte categorii sociale) ci şi de dreptul de a „cumula” pensia cu alte venituri. Prin OUG 230 această îngrădire este aplicată doar categoriei sociale a pensionarilor (ca şi cum aceştia ar fi o plagă ce trebuie restrânsă de la suprafaţa societăţii!), nu şi, spre exemplu, unui angajat la stat care îşi mai ia un al doilea job, şi mai primeşte un venit chiar dintr-o a treia sursă, toate pe baze legale.

OUG 230 nu respectă Directiva 2078 a Consiliului Europei, obligatoriu a fi transpusă în legislaţia oricărei ţări europene, care precizează: „Nu se poate face nici o discriminare în ce priveşte forţa de muncă, inclusiv pe criterii de vârstă, indiferent că e vorba de forţă de muncă ocupată în domeniul privat sau în domeniul public, inclusiv în organismele publice ale statului”.

Guvernul Boc se face a nu şti că pensia nu e un cadou de la stat, ci un drept al omului care a cotizat o viaţă de muncă pentru a primi acest drept! Diverşi reprezentanţi ai PDL, ori chiar ai PSD, plus alţi „reprezentanţi” ai intereselor OUG 230 din diverse zone ale societăţii, au comentat în ultimele săptămâni despre faptul că nu ar fi corect să iei de la stat şi pensie şi salariu. Sunt oameni a căror inteligenţă nu poate fi pusă la îndoială – ca urmare nu rămâne decât explicaţia că au ieşit pe posturile tv ori în presă pentru a servi interesele ce promovează cu obstinaţie, chiar agresivitate, ordonanţa 230.

Asta pentru a nu mai vorbi despre promisiunile electorale, care au fost aruncate la coşul de gunoi al naţiunii cu o viteză mai mare decât oricând în istoria electorală a ultimilor 20 de ani! Între ele, ba chiar în hârtia numită Programul de Guvernare al PDL, se vorbea despre readucerea pensionarilor în câmpul muncii. Acum reprezentanţii PDL o întorc 180 de grade, spunând că s-au referit la posibilitatea ca pensionarii să se angajeze în sistemul privat! De când are Guvernul unei ţări puterea de a influenţa pe cine angajează sistemul privat, şi mai ales puterea de a vorbi şi a face planuri în numele sistemului privat? Oare Parlamentul şi Guvernul unei ţări nu conduc, administrează şi gestionează sistemul de stat al unei ţări, în numele şi în serviciul cetăţenilor care i-au ales?

În ce priveşte Justiţia Socială (deziderat transformat în colac de salvare pentru un act normativ nelegal şi nedrept), nu trebuie să ai la îndemână Institutul Naţional de Statistică pentru a înţelege că OUG 230 loveşte majoritar în oamenii care au nevoie de Protecţie şi Justiţie Socială! Pentru cele câteva sute de persoane care, prin cumulul pensiei cu salariul, primesc venituri uriaşe, se putea găsi o soluţie prin amendarea, de către Parlament, a legilor pe baza cărora acele persoane au primit drepturile respective – pentru că prin legi le-au primit, şi acele legi au fost votate de Parlamente din care au făcut parte şi mulţi dintre actualii aleşi! Dar să loveşti în oamenii obişnuiţi, pentru care adăugarea unui salariu la o pensie de mizerie însemna pur şi simplu a supravieţui, asta nu înseamnă Justiţie Socială, asta înseamnă dispreţ pentru oameni şi indiferenţă faţă de efectele unei legi pe care Guvernul PDL-PSD a creat-o şi o susţine nedreaptă, nelegală, nefundamentată şi profund injustă social. Rămâne ca singură explicaţie pentru această acţiune împotriva oamenilor aceea dezvăluită de presă, şi anume că au existat interese ale guvernanţilor să „dizloce” anumite grupuri de persoane din anumite ministere cheie, pentru a şi-i aduce pe „ai lor” în loc.

Iar cireaşa de pe tortul OUG 230 este apariţia la teve, în postura de Justiţiarul Nr 1 al României, a lui Silviu Prigoană, fost activist utc la activul de partid Bucureşti. O, ţară tristă…

 

DECLARAŢII, DISCURSURI, MINCIUNI, REALITATE:

„Consider Ordonanţa 230 justă şi din punct de vedere moral, şi din punct de vedere social.” – Marian Sârbu, PSD, Ministrul Muncii în Guvernul Boc (emisiunea Realitatea TV 14.01.2009, moderator Andreea Creţulescu)

„Este moral ca de la stat să ai şi pensie şi salariu? Aceasta este întrebarea!” – Sulfina Barbu, PDL (emisiune Realitatea TV 8.01.2009, moderator Andreea Creţulescu”

(Da, doamna Sulfina Barbu, este cât se poate de moral: pensia este dreptul omului, nu cadoul PDL, iar salariul îl primeşte pentru munca lui, nu cadou de la PDL! Zeci de mii de români afectaţi de ordonanţa guvernului dumneavoastră se întreabă cât de moral şi-a făcut averile uriaşe clasa politică din România, în care locuri fruntaşe pe „podiumul averilor” au şi oamenii politici PDL.)

„Pot să lucreze 3-4 ore pe zi cu convenţie civilă” – Sulfina Barbu, PDL.

„Convenţia civilă este un act prevăzut în Codul Civil, ca urmare el poate fi un act pe care angajatorul îl încheie cu cineva care face servicii, inclusiv servicii educaţionale, şi din punctul de vedere al nostru aşa vom rezolva problema.” – Ecaterina Andronescu.

Emil Moroianu, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române: „Convenţia civilă nu reglementează un drept de muncă, ci este un raport civil”.

Ca urmare, convenţia civilă nu poate fi încheiată în profesiile reglementate (precum medici ori profesori). De asemenea, conform declaraţiilor d-lui Marius Nistor (FSI Spiru Haret) plata cu ora e posibilă în cazul profesorilor doar până se atinge un sfert de normă didactică, pentru orele ce depăşesc această limită urmând a se încheia contract de muncă.

(Deci, d-na Ministru al Educaţiei, nu veţi rezolva problema. Problema pe care mai bine n-aţi fi creat-o. Nu puteţi încheia plăti cu ora decât un sfert de normă, şi nu puteţi încheia convenţii civile. Iar dacă aţi fi citit cu atenţie ordonanţa propriului dumneavoastră guvern, aţi fi constatat că dl Boc a scris acolo „venituri” şi nu „salariu”. Aşa că din start toate discuţiile despre cumulul „salar”-pensie arată că nici măcar dumneavoastră, miniştrii acestui guvern, nu ştiţi ce aţi elaborat şi ce aţi semnat şi ce susţineţi în continuare, în ignorarea totală a realităţii şi a efectelor negative ale propriei dv hotărâri!)

„Ordonanţa 230 loveşte exact în salariaţii unde „cumulul” salariului cu pensia nu duce la sume importante: sănătate, învăţământ, cultură”. – Marius Nistor, FSI Spiru Haret.

Emil Moroianu, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române: „Din punctul meu de vedere şi al colegilor pe care i-am consultat, OUG 230 nu e constituţională”.

„Nu mi se pare corect să iei de la stat şi pensie şi salariu. Se introduce o inegalitate între un tânăr care ia doar salariu, şi un om ajuns la pensie care ia şi pensie şi salariu.” – Sever Voinescu, Realitatea Tv 10.01.2009

(Domnule Sever Voinescu, omul care ia pensie a cotizat zeci de ani la acest drept al său! Iar salariul îl primeşte pentru că munceşte. Şi alege să muncească după ce a ieşit la pensie nu pentru că trăieşte bine, ci pentru că nu trăieşte bine! Altfel ar sta acasă, şi ar face excursii în Spania precum pensionarii germani!)

„Economiile d-lui Boc se vor îmbogăţi cu 4,5 milioane de lei cât are cabiniera noastră” – actriţa Dorina Lazăr, directorul Teatrului Odeon.

 „În primul rând trebuie să facem dreptate socială” – Silviu Prigoană, PDL.

„Dacă după revoluţie până astăzi s-au făcut numai lucruri proaste, mi-am asumat responsabilitatea, fiind trimis de cetăţenii României, să îndrept lucrurile strâmbe… dacă cineva îşi permite să mişte o virgulă în ordonanţa cu pricina, va avea treabă cu mine!” – Silviu Prigoană, PDL.

 „Preşedintele Traian Băsescu generează conflicte, doar de dragul campaniei electorale care se apropie cu paşi repezi. Mai sunt multe de făcut în învăţământ, dar să acuzi profesorii, fără deosebire, este inadmisibil. Acum arată acuzator cu degetul către profesori şi încearcă să îşi adune capital electoral printre studenţi, folosindu-se de aceşti tineri. Acum că se apropie campania electorală, preşedintele Traian Băsescu a găsit un alt subiect de dispută: îi atacă furibund pe profesori, în loc să lupte, din poziţia pe care o are, pentru a le asigura acestora condiţii decente. Îi acuză că nu îşi fac treaba, dar uită că, atunci când a candidat, în urmă cu patru ani, le-a trimis tuturor dascălilor, acasă, în cutiile poştale, promisiuni că le va fi mai bine. Dar altceva nu a mai făcut pentru ei. I-a minţit, iar acum nu mai ştie cum să îi atace, pentru că profesorii nu mai cred în el, pentru că l-au văzut cum este în realitate: o persoană distructivă. În special în cazul personalului didactic, de care depinde viitorul copiilor noştri, ar trebui ca politicienii să se ocupe îndeaproape. Eu am iniţiat Legea privind mărirea salariilor din învăţământ cu 50%, care a trecut deja de Senat, deşi suntem în Opoziţie. Îmi doresc să aibă aceeaşi susţinere şi în Camera Deputaţilor. Vrem ca profesorii să ne educe copiii, dar Puterea de dreapta şi Preşedintele ţării îşi bat joc de ei în mod constant, iar dascălii nu merită acest tratament.” – Ecaterina Andronescu, PSD, actual Ministru al Educaţiei în Guvernul PDL-PSD, pe blogul personal înaintea campaniei electorale 2008.

Ştire presă 8.01.2009: „Vicepreşedintele PDL, Ioan Oltean, a susţinut că este dispus să înghită „cel mai râios dintre toţi broscoii” şi va trece peste neînţelegerile locale cu PSD pentru binele judeţului”.

Quod erat demonstrandum.

 

 UPDATE 15.01.2009: Ordonanţa 230 este neconstituţională, afectează dreptul la muncă şi dreptul la pensie.

Legătură permanentă Lasă un comentariu

Next page »